PUNCT DE VEDERE UNSAR

Avand in vedere discutiile recente din spatiul public privind asigurarile RCA, facem o serie de precizari:

  • Principalul factor care ne diferentiaza de alte tari tine de frecventa accidentelor rutiere si de dauna medie. Din pacate, Romania este “Tara accidentului la minut” – la fiecare 80 de secunde in Romania are loc un accident rutier pentru care, in medie, se platesc peste 2.000 de euro. Mai simplu spus, in fiecare ora, in Romania se platesc aproximativ 90.000 de euro, rezultand peste 2 milioane de euro zilnic.

La acesti bani trebuie sa adaugam si rezervele constituite de catre asiguratori pentru fiecare dosar de dauna, dar care nu a fost inca solutionat. Doar pentru a avea un ordin de marime, in anul 2023, asiguratorii din Romania au platit despagubiri-record in baza politelor RCA, in valoare de 4,2 miliarde lei, iar rezervele constituite au fost de 4,65 miliarde de lei.

De asemenea, ne situam pe locul 3 si la numarul  accidentelor pe care masinile inmatriculate in Romania le produc in strainatate, dupa Polonia si Germania. Astfel, in anul 2022 au fost inregistrate in strainatate aproximativ 25.000 de acccidente produse de vehicule inmatriculate in Romania – in conditiile in care, de exemplu, vehiculele inmatriculate in Franta, la un parc de vehicule de aproximativ 4,5 ori mai mare fata de cel din Romania (45 milioane vehicule fata de 10 milioane vehicule), au produs in strainatate aproximativ 24.800 de accidente.

In acest context, asociatii importante, reprezentative pentru industria de transport, au decis sa lupte pentru reducerea frecventei accidentelor rutiere, implicandu-se in proiectul de tara initiat de UNSAR, intitulat Coalitia pentru Siguranta Rutiera. Asa cum am mai spus, aplecarea catre zona de preventie rutiera, nu doar ca ar conduce la salvarea a multe vieti, dar si ar duce si la scaderea frecventei accidentelor rutiere, care influenteaza primele RCA.

  • Pe langa faptul ca plafonarea primelor RCA reprezinta o incalcare flagranta a normelor Uniunii Europene, din care si România face parte, se omite mereu faptul ca pretul politelor RCA este influentat de numarul mare de accidente, de despagubirile platite si de costurile in crestere. Spre exemplu, asiguratorii platesc taxe si contributii majorate pentru RCA, de la 6,6% in 2021, la circa 13% in 2023. Asiguratorii care nu au tinut seama de aceste principii economice fundamentale sunt, de altfel, si cei care au dat faliment in trecut.
  • Tariful de referinta publicat de ASF si calculat de KPMG este doar o referinta – fiecare asigurator are propria strategie de subscriere a politelor RCA si propria strategie comerciala – cu respectarea legislatiei europene in domeniu.

Avand in vedere ca acest tarif de referinta este doar orientativ, pot exista situatii cand soferii din Romania vor primi oferte care vor fi mai mici fata de tariful de referinta, cum evident vor exista situatii cand vor primi oferte care sunt mai mari decat tariful de referinta.

  • Fiind orientativ, o referinta, acest tarif reprezinta o medie a unor segmente. Pe scurt, tariful de referinta ia in calcul mai multe caracteristici atat ale proprietarului vehiculului (persoana fizica sau persoana juridica), cat si al vehiculului in sine. Prin urmare, vorbim despre categoria vehiculelor (autoturism, motocicleta, autoutilitara remorci etc.), varsta proprietarului, puterea motorului, masa maxima, numarul de locuri pe scaune si judetul unde este inmatriculat vehiculul respectiv.

E important de stiut ca asiguratorii din toata lumea, nu doar din Romania, pentru a putea identifica cat mai bine riscul unui polite pe care o subscriu, pot lua in calcul numerosi factori, precum: istoricul de daune, marca, modelul, capacitatea cilindrica, puterea dezvoltata, vechimea vehiculului, numarul de kilometri parcursi intr-un an, numarul de locuri pe scaun, localitatea sau regiunea unde este inmatriculat etc.. Calculul KPMG arata faptul ca regiunea Bucuresti/Ilfov are un alt tarif de referinta decat alte regiuni, deoarece frecventa accidentelor rutiere din aceasta zona este mult mai mare fata de frecventa accidentelor rutiere din alte judete.

Practic, toate detaliile conteaza pentru a putea identifica cat mai bine riscul pe care asiguratorul il va lua in propriul portofoliu si, implicit, cat va trebui sa plateasca sub forma de despagubiri si ce rezerve va trebui sa constituie, conform legii.

Concluzia: indiferent de modul in care este structurat acest tarif de referinta, asiguratorii, intern, utilizeaza propriile criterii de segmentare si isi reevalueaza constant parametrii financiari pentru a sustine nivelul proceselor de despagubire si pentru a ramane solvabili.

  • Tariful de referinta publicat de ASF este calculat de KPMG si are la baza date statistice referitoare la piata RCA din ultimii 5 ani. Prin urmare sunt incluse si datele statistice provenind de la CITY Insurance si EUROINS – companii aflate in faliment inclusiv din cauza ca vindeau polite RCA la preturi nesustenabile si care au fost acuzate de autoritati ca nu constituiau rezerve conform legislatiei in vigoare.

Ar fi insa relevant de analizat cum ar arata evolutia primei medii RCA daca am exclude din acest calcul datele provenind de la CITY Insurance si EUROINS.

  • UNSAR si industria de asigurari au sustinut in mod constant ca sistemul actual de bonus/malus ar trebui modificat si sa tina seama de mai multe criterii de clasificare si penalizare a soferilor care produc accidente sau sunt indisciplinati in trafic. In acest context, propunem urmatoarele:

a) sa ia in calcul in mod diferentiat evenimentele din care au rezultat numai prejudicii materiale fata de evenimentele soldate cu vatamarea sanatatii si a integritatii corporale ori decesul uneia sau mai multor persoane;

b) sa ia in calcul in mod diferentiat daunele materiale cu o despagubire redusa/foarte mare. Sanctionarea soferilor care produc accidente grave din punct de vedere material sa fie cu mai multe clase, nu doar 2 clase cum este in acest moment;

c) sa se poata lua in calcul istoricul soferului, inclusiv sanctiunile contraventionale primite pentru anumite incalcari ale legislatiei rutiere.

***



Share This