Punct de vedere UNSAR referitor la statistici privind segmentul RCA, apărute în presă

În contextul apariției în media a unor informații potrivit cărora, în perioada 2015 – 2016, tariful mediu al primelor RCA a crescut cu 25%, în timp ce daunele plătite de asigurători au scăzut, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România face următoarele precizări:

RCA este, prin definiție, un segment de asigurări “cu coadă lungă” (long tail), ceea ce înseamnă, în principiu, că nu funcționează pe sistemul prime colectate versus daune plătite pentru aceeași perioadă de timp. În cazul în care segmentul RCA ar funcționa pe acest sistem (prime colectate versus daune plătite pentru aceeași perioadă de timp) implicațiile ar fi următoarele: o companie care renunță la licența RCA nu ar mai trebui sa plătească daune pentru că nu mai colectează prime. Dar atunci cine ar plăti daunele până la expirarea ultimei polițe si a datoriilor ce decurg din polițele în vigoare la un moment dat?  Similar, pentru o companie aflată în faliment, care nu mai încasează prime, în ipoteza prezentată mai sus nu ar mai trebui plătite nici daunele, ceea ce nu se întâmplă în realitate, aceste datorii fiind preluate de Fondul de Garantare a Asiguraților.

Astfel, datele Autorității de Supraveghere Financiară citate în presă nu conțin toate informațiile relevante care sunt folosite în calculul ratei combinate a daunei pe segmentul RCA.

Primul element este valoarea despăgubirilor aferente clienților Astra Asigurări după luna septembrie a anului 2015 (când a fost cerut falimentul companiei), care nu au fost incluse în statistică. Suma de plată după falimentul Astra Asigurări este estimată de Fondul de Garantare a Asiguraților la circa 500 milioane lei, la care se adaugă cele aproximativ 160 milioane de lei aferente daunelor pe Carte Verde (pe care le plătește BAAR).

Apoi, un alt element important îl reprezintă valoarea despăgubirilor plătite pentru daune morale provenite din vătămări corporale stabilite ca urmare a deciziilor instanțelor de judecată. Procesele se pot întinde pe durata a câțiva ani, motiv pentru care despăgubirea pentru un accident produs în anul 2015 poate fi, de exemplu, plătită câțiva ani mai târziu. Sumele plătite pentru acest segment au crescut în fiecare an, în anul 2015 fiind mai mari cu 2000% față de 2007. În plus, chiar și în cazurile în care valoarea despăgubirilor se stabilește pe cale amiabilă există situații în care o daună cu vătămari corporale poate genera obligații de plată pentru asigurator pe perioade îndelungate, de până la 20-30 de ani, dacă discutăm, de exemplu, de cazul unor tratamente sau indemnizații de tip rentă.

Trebuie precizat faptul că datoriile cu daunele ale companiilor de asigurări sunt compuse din: indemnizațiile brute plătite, rezervele de daună avizate și rezervele de daune întâmplate dar neavizate (Incurred But Not Reported Losses  – IBNR). Datele statistice citate nu conțin rezervele de daune întâmplate dar neavizate (Incurred But Not Reported Losses  – IBNR), dar nici rezervele de daună avizate. Aceste rezerve de daună nu sunt incluse în raportările de daune plătite, ci sunt incluse la categoria rezervelor, și trebuie luate în calculul cumulat al sumelor de bani pe care societățile de asigurare le vor plăti pentru despăgubiri. În cadrul acestor rezerve de daune, daunele morale au o pondere importantă, motiv pentru care aceste rezerve pot atinge valori foarte mari, care vor fi plătite, în funcție de hotărârile instanțelor de judecată, chiar și după câțiva ani de la producerea daunelor. De asemenea, cheltuielile companiilor de asigurări nu sunt prezentate în statistică.

Conform datelor ASF, pentru anul 2015, valoarea primelor brute subscrise a fost de 3289 mil. lei, în timp ce totalul daunelor (inclusiv rezervele de daune) a fost de 4837.9 mil. lei. Indemnizațiile brute plătite în 2015 au fost de 2029.8 mil. lei, rezervele de daună avizate au fost de 1883.8 mil. lei, iar rezervele de daună neavizate au fost de 924.3 mil. lei