Interviu Raed ARAFAT, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență
Pregătirea – cheia protecției în fața riscurilor
Q1. Cum vedeți evoluția riscurilor care ne afectează în ultima perioadă?
Realitatea zilelor noastre ne arată tot mai clar că riscurile cu care ne confruntăm devin din ce în ce mai complexe și mai greu de gestionat. Dezastrele naturale, precum și cele generate de factorul uman, care afectează viețile oamenilor și infrastructura comunităților nu mai sunt excepții, ci realități recurente, cu efecte profunde asupra întregii societăți. În fața acestor provocări, un adevăr rămâne incontestabil: pregătirea reprezintă elementul esențial care face diferența între protecție și vulnerabilitate, între pierdere și salvare.
În ultimele luni, România s-a confruntat cu încercări dure. Inundațiile din județele Suceava și Neamț au lovit comunități întregi, provocând pagube semnificative. Vieți omenești au fost pierdute, altele au fost puse în pericol, sute de case și gospodării au fost afectate, iar drumuri și poduri au fost distruse. În fața apelor, salvatorii – pompieri, piloți, salvamontiști, jandarmi, polițiști, voluntari și militari – au acționat zi și noapte, intervenind cu forțe impresionante și cu mijloace aeriene, reușind să salveze și să evacueze sute de persoane și să sprijine comunitățile afectate. Aceste eforturi continuă și astăzi, pentru refacerea infrastructurii și sprijinirea oamenilor afectați.
Totodată, ne confruntăm cu incendiile – în special cele de vegetație și forestiere, întinse pe suprafețe considerabile, cu riscul de a se propaga spre gospodării și de a amenința nu doar bunurile materiale, ci și viețile oamenilor și ale animalelor. Aceste situații arată, o dată în plus, cât de fragil este echilibrul dintre normalitate și dezastru și cât de mult contează pregătirea noastră comună.
Q2. Ce ar trebui să facem pentru a deveni mai bine pregătiți în fața unor astfel de întâmplări nefericite?
Pregătirea nu se rezumă doar la intervenția promptă a echipelor specializate. Ea presupune un proces continuu și integrat: prevenire, educație, instruirea populației și coordonare eficientă între toate structurile implicate. Înseamnă planificare responsabilă, resurse adecvate, proceduri clare și capacitatea de a răspunde unitar, indiferent de natura riscului.
Dar, mai ales, pregătirea începe cu fiecare dintre noi. O societate rezilientă se construiește prin cetățeni informați și responsabili, capabili să reacționeze corect atunci când sunt puși la încercare. Fiecare dintre noi are datoria de a se informa din surse oficiale, de a-și forma deprinderi corecte și de a transmite aceste cunoștințe mai departe – pentru familie, pentru comunitate, pentru întreaga societate.
Q3. Cum vedeți asigurările în acest context?
Un element esențial al rezilienței îl reprezintă și asigurarea locuințelor și a bunurilor, mai ales în contextul situațiilor de urgență. O astfel de măsură oferă protecție financiară și sprijin rapid în cazul producerii unor dezastre, reducând impactul asupra comunităților.
Departamentul pentru Situații de Urgență a recomandat constant, prin comunicările publice oficiale, încheierea polițelor de asigurare, iar aceste recomandări se regăsesc și în ghidurile disponibile pe platforma națională fiipregatit.ro și în aplicația DSU.
Importanța asigurării este subliniată și de Hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care reglementează modul de acordare a ajutoarelor de urgență. Spre exemplu, prin Hotărârea CNSU nr. 26/2025, privind sprijinul acordat persoanelor afectate de inundațiile din județele Neamț și Suceava, s-a stabilit că nivelul ajutorului financiar se raportează la situația juridică a locuinței și la existența unei polițe de asigurare obligatorie. Astfel, familiile care aveau locuințele autorizate și asigurate au beneficiat de un sprijin mai consistent (până la 90% din pagubele neacoperite de polița de asigurare), în timp ce gospodăriile neasigurate sau neautorizate au primit un sprijin semnificativ mai redus (între 50% și 70% din valoarea pagubelor). Aceste prevederi arată faptul că asigurarea locuinței nu este doar o obligație legală, ci și o condiție esențială pentru obținerea unui sprijin echitabil și rapid din partea statului, în situații de urgență.
Q4. De unde ar trebui să se informeze românii?
În ceea ce privește sursele oficiale de informare și pregătire, pentru a sprijini cetățenii, Departamentul pentru Situații de Urgență a pus la dispoziție platforma națională fiipregatit.ro, care conține ghiduri clare și accesibile pentru o gamă largă de situații de urgență – ce trebuie făcut înainte de eveniment, cum trebuie acționat pe parcursul acestuia și ce măsuri sunt necesare după producerea situației de urgență. Ghidurile sunt disponibile în limba română și engleză, urmând ca, în viitorul apropiat, să fie traduse și în alte limbi (italiană, greacă, spaniolă, chineză, arabă etc.).
Q5. Ce faceți pentru educația și instruirea tinerelor generații?
În parteneriat cu UNICEF, dezvoltăm și materiale dedicate copiilor/adolescenților, pentru că o societate pregătită înseamnă cetățeni pregătiți încă de la vârste fragede, conștienți de riscuri și capabili să reacționeze corect. În completare, aplicația DSU oferă acces în timp real la alerte, informații oficiale și recomandări de comportament, sprijinind cetățenii în momente critice.
Aceste instrumente nu sunt simple platforme digitale, ci expresia angajamentului nostru de a aduce pregătirea mai aproape de fiecare familie și de fiecare comunitate. Departamentul pentru Situații de Urgență va continua să își îndeplinească misiunea cu profesionalism și devotament, dar știm că eficiența oricărui sistem de intervenție este direct proporțională cu nivelul de pregătire al societății.
De aceea, promovăm constant o cultură a prevenirii, a responsabilității împărtășite și a solidarității reale. Pentru că doar împreună putem construi o Românie mai sigură, mai pregătită și mai puțin vulnerabilă în fața riscurilor.
Interviu realizat de Alina BĂRBULESCU.
